Tuningul de motor (TÚNING, tuninguri, s.n. Acţiune sau preocupare de a îmbunătăţi, regla sau particulariza caracteristicile funcţionale sau estetice ale unui sistem tehnic existent; cu largă utilizare în sintagma tuning auto. – Din engl. tuning (acord fin). ) este ajustarea sau modificarea unui motor cu combustie interna pentru a obtine performanta optima, pentru a creste puterea, economia sau durabilitatea motorului. Tuningul de motor are o lunga istorie, aproape la fel de lunga ca si evolutia autovehiculelor in general, gasindu-si originea in timpul primelor curse de masini, si mai tarziu, cu miscarea de dupa razboi a hot-rod-ului (masini tipic americane cu motoare mari modificate pentru accelerarea pe linii drepte). Tuningul poate descrie o larga varietate de ajustari si modificari, de la reglarea de rutina a unui carburator sau a sistemului de aprindere, pana la reconstructia integrala a motorului. La cealalta parte a scalei, tuningul de performanta al unui motor poate implica revizitarea unor decizii ale designului luate in primele stagii de dezvoltare ale motorului.
Setarea relantiului, amestecul aer/carburant, reglarea carburatorului, setarea aprinderii erau intretineri regulate pentru toti mecanicii si pasul final dar esential in setarea unui motor de curse. La motoarele moderne, echipate cu aprindere electronica si injectie de carburant, unele sau toate aceste sarcini sunt automatizate, chiar daca ele totusi necesita calibrare periodica.
De obicei, un tune-up se refera la service-ul de rutina al motorului pentru a fi corespunzator cu specificatiile fabricantului. Tune-up-urile sunt necesare perodic conform recomandarilor producatorului pentru a asigura ca automobilul functioneaza in parametri normali. Acum, masinile moderne adeseori ruleaza peste 160.000 km (sau 10 ani) fara a necesita un tune-up.
Tune-up-ul poate include urmatoarele:
Verificarea fixarii chiuloasei
Reglarea relantiului si a amestecului aer/carburant la carburatoare
Inspectia si posibila inlocuire a componentelor sistemului de aprindere precum platini (ruptor), delco (cap distribuitor), avans
Inlocuirea filtrului de aer, benzina etc.
Inspectia emisiilor de gaze
Ajustarea supapelor
Inlocuirea bujiilor
Mai demult, mecanicii terminau un tune-up la o masina de performanta, ca de exemplu un Ferrari, pe urma o conduceau pe un circuit cateva ture pentru a curata orice depunere de carbon. Acestui fel de tune-up I se mai spune si tune-up italian (originea tune-up-ului italian vine de la Ferrari. Posesorii acestor masini de performanta le foloseau zilnic ca soferi amatori si niciodata nu le foloseau la potentialul lor maxim, fapt care cauzeaza depunerea de calamina si carbon in interiorul motorului si a chiuloasei, ceea ce afecteaza performantele motorului. In acea vreme mecanicii efectuau un “tune-up” conducand masina cateva ture de circuit cu pedala de acceleratie la podea pentru a incalzi motorul ca aceste depuneri sa poata fi arse.
Motoarele moderne sunt echipate cu un sistem de management al motorului care poate fi modificat cu diferite setari, producand diferite nivele de performanta. Fabricantii de motoare deseori produc motoare care sunt folosite la o gama larga de modele si platforme de vehicule, si acest lucru permite fabricantilor sa comercializeze masini in piete auto variate cu regulamente si prevederi fara a trebui sa cheltuie fonduri dezvoltand si remodeland diferite motoare pentru a fi in concordanta cu aceste prevederi. Acest lucru totodata ii permite unui singur motor sa fie folosit de branduri diferite, care pot fi modificate pentru a servi unei anume piete de desfacere.
Tuningul de performanta se axeaza pe modificarea unui motor pentru cursele de masini in general, desi multe asemenea masini nu vor face niciodata un tur de circuit si mai mult sunt construite pentru show-uri sau pentru condusul in timpul liber. In acest context, puterea motorului, culpul si comportamentul motorului sunt de maxima importanta, dar totodata durabilitatea si economia de carburant sunt si ele relevante. In curse, motorul trebuie sa fie indeajuns de puternic incat sa reziste la tensiunea aditionala aplicata asupra lui. In particular, transmisia, vibrochenul si alte componente ale masinii necesita a fi schimbate pentru a putea face fata cresterii puterii motorului.
In majoritatea cazurilor, oamenii sunt interesati in cresterea cailor putere ai unui motor. Multe tehnici bine incercate si testate au fost inventate pentru a se putea realiza acest lucru, dar in esenta toate cresc rata de combustie a motorului. Acest lucru este realizat prin marirea amestecului aer/carburant care ajunge la motor, folosind un combustibil cu o cifra octanica mai ridicata, care arde mai repede, si marind evacuarea gazelor, prin aceasta crescand eficienta volumetrica (eficienta cu care un motor poate sa mute incarcarea in cilindri si afara din cilindri). Greutatea carburantului va afecta performanta generala a masinii, deci economia de carburant este un avantaj competitiv. Acest lucru inseamna ca performanta unui motor modificat ar trebui sa fie facuta concomitent cu dezvoltarea masinii in general.
Moduri specifice pentru cresterea puterii includ:
Cresterea capacitatii motorului prin una sau amandoua dintre urmatoarele metode: cresterea diametrului cilindrilor si pistoanelor, sau folosirea unui vibrochen cu o “aruncare” mai mare.
Folosirea unui carburator mai mare sau a carburatoarelor multiple, pentru crearea unui amestec aer/carburant mult mai usor controlabil, si care sa ajunga in motor mult mai fluent. In motoarele moderne, injectia este mult mai des folosita, si poate fi modificata intr-o maniera similara
Marirea supapelor din motor, deci scaderea restrictiei de amestec aer/carburant care intra in motor si a evacuarii gazelor care ies din cilindri. Folosirea supapelor multiple pe cilindru are ca si rezultat acelasi efect.
Folosirea de adimisie de aer si evacuare de gaze largita si mai putin contorsionata. Acest lucru ajuta la mentinerea velocitatii gazelor. Admisiile foarte curbate forteaza amestecul aer/carburant sa se separe la viteze mari deoarece carburantul este mai greu decat aerul.
Evacuarea largita se poate extinde pana la evacuarea “cap-coada”, folosind tevi cu diametru largit si tobe de esapament final de presiune redusa, respectiv admisia de aer cu cu filtre de aer de mare eficacitate. Toba finala de esapament modificata va schimba sunetul motorului masinii, de obicei aceasta fiind mai zgomotoasa; pentru unii tuneri acest lucru este in sine un efect dorit.
Cresterea inaltimii de deschidere a supapelor, prin schimbarea profilelor camelor de pe axele cu came
Optimizarea sincronizarii supapelor pentru imbunatatirea eficientei arderii – de obicei acest lucru creste puterea motorului la o anumita plaja de turatii cu costul reducerii puterii la alte plaje de turatii. Pentru multe aplicatii acest compromis este acceptabil. Acest lucru poate fi de obicei realizat prin potrivirea unui ax cu came cu profil diferit
Cresterea compresiei, care provoaca o mai mare eficienta a folosirii presiunii cilindrului si ca atare la o cardere mai rapida a carburantului, prin folosirea cilindrilor mai inalti, sau prin folosirea unei garnituri de chiuloasa mai subtiri, sau prin usurarea capului cilindrului. Compresiile mari pot cauza detonatii daca nu se foloseste combustibil cu cifra octanica mare.
Inductia fortata – instalarea unei turbine sau a unui supraalimentator. Amestecul de aer/carburant care intra in cilinddru este crescut prin comprimarea aerului. Castiguri suplimentare pot fi realizare prin racirea aerului care intra in cilindru cu un intercooler.
Folosirea unui carburant cu continut mare de energie sau prin adaugarea unui oxidant cum ar fi nitrous oxide.
Schimbarea caracteristicilor software are ECU-ului. Acest “chip tuning” functioneaza pentru ca motoarele moderne sunt create pentru a produce mai multa putere decat este necesar, care pe urma este redusa de catre sistemul de management al motorului pentru a face motorul sa functioneze uniform pe o plaja mare de rotatii ale motorului, cu emisii mici. Acest lucru se mai numeste si de-tuning si produce motoare foarte durabile si cu abilitatea de a creste caii putere ai motorului ulterior cand apar asa-numitele modele cu face-lift. Emisiile din ultima perioada au un mare rol in de-tuning si motoarele adeseori sunt de-tunate pentru a produce o anumita cantitate de noxe din cauza taxelor.
Alegera modificarilor depinde in cea mai mare masura de buget si de caracteristicile motorului care se doreste a fi modificat. Admisia, evacuarea, si chip tuningul sunt de obicei printre primele modificari facute deoarece acestea sunt cele mai acesibile din punct de vedere al costului, si au ca efect o imbunatatire rezonabila, pe cand o axa cu came diferita, de exemplu, necesita renuntarea la mersul fin al motorului la turatii mici pentru imbunatatirea performantei la turatii mari.
Mai mult decat atat, tunerii pot de asemenea sa foloseasca unelte analitice pentru a obtine o evaluare imbunatatita si sa prezica efectul modificarilor asupra perform
